Stiati ca metroul bucurestean s-a realizat intr-un ritm de 4 km pe an, mult mai bun decat media inregistrata pe glob?
Stiati ca metroul bucurestean s-a realizat intr-un ritm de 4 km pe an, mult mai bun decat media inregistrata pe glob, doar metroul din Capitala Mexicului s-a facut mai repede, cu un ritm de 5,5 km pe an?
Foto: Statia Titan in constructie [1984]
Metroul din București are o istorie mult mai veche fata de cea pe care o știm majoritatea dintre noi. Primele discuții legate de introducerea unui sistem de transport public in subteran au inceput in urma cu mai bine de un secol.
- 1909 – Intors in tara, dupa terminarea studiilor la Universitatea Tehnica din Berlin (fosta Politehnica Charlottenburg) si proaspat angajat in cadrul primariei Bucuresti, Dimitrie Leonida alaturi de Elie Radu propun, pentru prima data, constructia unei linii de transport public in subteran in urma slabelor negocieri realizate intre primarie si firma belgiana Siemens & Halske pentru constructia primelor linii de tramvai din Bucuresti, ce au avut costuri atat de mari incat ar fi acoperit direct investitiile pentru constructia metroului. Proiectul acestuia a fost realizat in cursul anului IV de facultate si a fost intitulat „Metropolitanul din București” (click pe link pentru vizualizare in Google Maps a traseelor aproximative), cu linia principală Gara de Nord-Sf. Gheorghe-Calea Moșilor și ramificația Sf. Gheorghe-Filaret.
- 1929-1930 – Are loc realizarea Planului de sistematizare a Capitalei condus de arhitectul Duiliu Marcu, in cadrul caruia este adus iar in subiect si constructia metroului, dar din nefericire proiectul nu a fost pus în practică din lipsa de fonduri.
- 1936-1940 – In Bucuresti se desfasoar ample lucrări de modernizare prin realizarea salbelor de lacuri de pe Raul Colentina (Buftea, Flamanzi, Buciumeni, Mogosoaia, Chitila, Grivita, Baneaza, Herastrau si Floreasca) și acoperirea râului Dâmbovița cu un planșeu de beton în zona Palatului de Justiție pana dupa Piata 8 Iunie (actuala Piata Unirii). In aceasta perioada revine in discuţie ideea construirii metroului într-un oraș cu aproape 1 milion de locuitori. Din nefericire izbucneste cel de-al Doilea Război Mondial iar proiectul este abandonat inca odata. Planurile aproximative prevazute pentru liniile de metrou din acea perioada in format vectorial (KMZ – Google Earth)
 |
- 1950-1954 – S-au conturat planurile un “memoriu tehnic asupra construcţiei metroului în oraşul Bucureşti”. Încă de atunci era infiintata Direcţiunea Generală a Metroului Bucureşti din cadrul Ministerului Căilor Ferate de la acea vreme. S-au luat in calcul constructia in prima etapa a 4 linii care ar fi trebuit sa lege centrul orasului de est, vest, sud si nord urmand apoi sa fie unite de o linie circulara ca la metroul din Moscova. Cele 4 magistrale urmau sa circule, conform planului realizat in 1953, pe urmatoarele trasee:
Magistrala I: Atelierele Griviţa (zona Chibrit-1 Mai)-Portul Bucureşti (actuala zonă Văcăreşti)
Magistrala II:.Diametrala Nord-Sud, între Parcul de Cultură şi Odihnă IV Stalin (Parcul Herăstrău, în zona Pieţei Presei) şi Comuna Progresul (actualul cartier Progresul).
Magistrala III: Diametrala Est-Vest, de la Uzinele 23 August (actuala Faur) la Farbrica de Confecţiuni Gheorghe Gheorghiu Dej (zona Apaca).
Magistrala IV: Traseul diametral Colentina-Piaţa Rahovei. Linia pleca de la actualul Pod Colentina şi se oprea în zona actualei intersecţii dintre Calea Rahovei şi Antiaeriană.
Harta magistralelor de metrou propuse de proiectul din 1953 suprapusa peste strazile actuale ale capitalei.
- 1972 – 15 februarie – se hotaraste instituirea unei comisii care sa elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului.
- 1974 – 25 noiembrie – se hotaraste declansarea lucrarilor premergatoare: studii, analize, proiecte.
- 1975 – februarie se infiinteaza Intreprinderea Metroul Bucuresti (I.M.B.) care avea rolul de constructor al intregii retele de transport. Dupa aceasta data incepe construirea tunelurilor si incepe proiectarea garniturilor de tren. Metroul – ca si orice alta constructie a presupus si presupune existenta mai mult sau mai putin indelungata a santierului si datorita conditiilor mai putin confortabile “oferite” celor din zona lui de influenta sau aflati in trecere pe langa el, santierul ca atare nu a fost si nu este privit in general cu prea multa simpatie.
- 1975 – 20 septembrie – „Primul tarus” al santierului – cum se exprima constructorii – a fost batut in pamant. Ritmul de constructie in aceasta prima etapa a fost de 2 km pe an, ceea ce in mod absolut nu inseamna prea mult, dar fata de o lucrare in premiera pe tara, constituiam un ritm bun. In scurt timp, ritmul de constructie avea sa se dubleze, pana la 4 km pe an, un ritm mult mai bun decat media inregistrata pe glob in acea perioada, doar metroul din Capitala Mexicului a adus un ritm superior, de 5,5 km pe an. Executia statiilor de metrou in incinta de pereti mulati cu capac, se bazeaza pe ideea utilizarii pe perioada executiei a planseului de acoperis al statiei, ca element de sprijinire a incintei de pereti mulati. In aceasta idee, acoperisul statiei se pretoarna inainte de realizarea celorlalte elemente de structura, rezemat pe pamant, pe capetele peretilor mulati si pe stalpii metalici lansati in transee forate la adancime. Construirea de tuneluri in subteran, cu ajutorul scutului, i-a preocupat pe proiectanti din primele zile ale existentei Intreprinderii Metroul Bucuresti. Aceasta solutie nu se putea definitiva pana nu se creau toate elementele ei componente: utilajul de avans si montaj al boltarilor prefabricati – scutul – producta de boltri s.a.m.d. Trebuia optat pentru un tip de scut care se putea produce repede in tara si sa fie in masura sa tina frontul stratificatiei, care urma sa fie strabatuta fiind in buna parte nisipoasa, iar instalatiile edilitare subtraversate, multe din ele, sensibile la tasari. Scuturile pentru tunelurile de metrou au fost proiectate de I.P.C.F pe baza temei elaborate de intreprinderea Metroul Bucuresti si au fost executate la intreprinderea 23 August din Bucuresti.
- 1977 – se infiinteaza “intreprinderea de Exploatare a Metroului” (I.E.M.B.) in subordinea Ministerului Transporturilor – Departamentul Cailor Ferate,
 |
| Harta metrou Bucuresti in anul 1979 |
- 1979 – 16 noiembrie – primul tronson de metrou este inaugurat la Bucuresti avand o lungime de 8,63 km si 6 statii:
– Timpuri Noi
– Piata Unirii 1
– Izvor
– Eroilor
– Grozavesti
– Semanatoarea (Petrache Poenaru – astazi)
 |
| Harta metrou Bucuresti in anul 1981 |
- 1981 – decembrie – Magistrala I se extinde cu inca 6 statii pe o lungime de 10,10 km:
– Mihai Bravu
– Dristor 1
– Leontin Salajan (Nicolae Grigorescu – astazi)
– Titan (prima statie realizata in Romania prin metoda inghetarii solului cu ajutorul unei intalatii de racire cu amoniac)
– Muncii (Costin Georgian – astazi)
– Republica
 |
| Harta metrou Bucuresti in anul 1983 |
- 1983 – In timpul executiei lucrarilor la Magistrala II de metrou, o eroare tehnică, produsă accidental din cauza ploilor abundente a dus la inundarea statiei Unirii 1 de pe Magistrala I care se afla deja in exploatare dar si a statiei in executie care era aproape finalizata, Unirii 2.
- 1983 – august – de la statia Eroilor (Magistrala I) se extinde cu o noua ramura ( astazi magistrala III) catre Industriilor (cartierul Militari) cu o lungime de 8,83 km si initial avea 4 statii:
– Politehnica
– Armata Poporului (Lujerului – astazi)
– Pacii
– Industriilor (astazi Preciziei)
 |
| Harta metrou Bucuresti in anul 1984 |
- 1984 – decembrie – Magistrala I castiga o noua statie in prelungirea tunelului din statia Semanatoarea iar tunelul devine mai lung cu 0,97 km:
– Crangasi
 |
| Harta metrou Bucuresti in anul 1986 |
- 1986 – ianuarie – primul tronson din Magistrala II este deschis publicului si avea in componenta 8 statii si 9,96 km lungime:
– Piata Unirii II (cea mai adanca statie de metrou din Bucuresti, la aproximativ -19m nivelul peronului fata de strada.)
– Tineretului
– Pieptanari (Eroii Revolutie – astazi)
– Constantin Brancoveanu
– Piata Sudului
– Aparatorii Patriei
– I M G B (Dimitrie Leonida – astazi)
– Depoul I.M.G.B. (Berceni – astazi)
 |
| Harta metrou Bucuresti in anul 1987 |
- 1987 – octombrie – al doilea tronson din Magistrala II este deschis publicului si avea in componenta 6 statii si 8,72 km lungime:
– Universitate
– Piata Romana (construita pe ascuns de ingineri, datorita unor neintelegeri intre primarul bucurestiului Gheorghe Pana si sotii Ceausescu, din acest motiv ramane cea mai ingusta si periculoasa statie de metrou din Bucuresti.)
– Piata Victoriei
– Aviatorilor
– Aurel Vlaicu
– Pipera
- 1987 – decembrie – se da in exploatare si statia Gara de Nord, in continuarea statiei Crangasi, cu o lungime de 2,83 km, astfel se realizeaza legatura dintre marile platforme industriale si principala gara a orasului:
– Gara de Nord 1
 |
| Harta metrou Bucuresti in anul 1989 |
- 1989 – august – se da in folosinta Magistrala III (astazi parte din Magistrala I) care face legatura intre statia Gara de Nord si statia Dristor 2 avand sase statii si o lungime de 7,80 km:
– Piata Victoriei 2
– Stefan Cel Mare
– Obor
– Piata Iancului
– Piata Muncii
– Dristor 2
Cu aceasta ocazie se inchide inelul de metrou care incorporeaza centrul capitalei.
Revolutia de la 1989 prinde metroul din Bucuresti (harta in format vectorial – KMZ – Google Earth) cu 38 de statii finalizate si 57,84 km structurate astfel:
M1 – Republica – Gara de Nord cu ramnificatia Eroilor – Industriilor
M2 – Depou I.M.G.B – Pipera
 |
| Proiect pentru magistralele de metrou din Bucuresti in 1986 |
M3 – Gara de Nord – Dristor 2 (aceasta magistrala trebuia sa circule pe sub Soseaua Nicolae Titulescu dinspre Piata Victoriei iar statia Gara de Nord trebuia sa fie initial (1986) cu 2 nivele, pe o punte soseau trenurile de la Eroilor iar pe alta cele de la Depoul Pantelimon dar din motive necunoscute pana astazi magistrala si-a gasit capatul la Dristor 2, traseul s-a mutat pe Str. Polizu si statia nu a mai avut nevoie de 2 punti desi structura fusese deja excavata si turnate betoane pentru 2 nivele. Actuala statie Gara de Nord se afla la mijlocul celor 2 vechi peroane, partea de jos a proiectului vechi fiind umpluta cu pamant. Cioturile tunelului initial M3 ce mergeau spre Sos. Titulescu au fost distruse cand s-a construit Pasajul Basarab iar Depoul Pantelimon a fost gata prin perioada 1983-1986 dar nefolosit pana in 1990 cand s-a finalizat tunelul Republica-Pantelimon-Depou Pantelimon, o improvizatie de moment, pe sub zona cu case (am prieten ce locuieste acolo si mi-a explicat ce fain e cand trece metroul pe sub pamant, resimte senzatia din ’77 la fiecare ora).
 |
| Legenda proiectului pentru magistralele de metrou din Bucuresti in 1986 |
T1 (actualul M4) – Gara de Nord – Laromet – tunelurile si unele statii sunt deja sapate si aproape finalizate. Statia Gara de Nord 2 nu era prevazuta in plan, linia s-ar fi oprit la Basarab.
T2 (actuala M3 – prelungire) – Leontin Salajan (Nicolae Grigorescu) – Soseaua de Centrua (Anghel Saligny), tunelurile si statiile erau complet sapate cu exceptia accesului catre galeriile M1 existente.
 |
|
|
 |
| Harta metrou Bucuresti in anul 1990 |
- 1990 – ianuarie – se deschide accesul pentru statia Antolopa (Pantelimon – astazi) in prelungirea magistralei I cu o lungime de 0,68 km. De la statia Republica se pleaca pe un singur tunel catre statia Pantelimon, alternativ iar sina continua pana la depoul Pantelimon, unde stau garate garniturile de pe aceasta magistrala.
- 1990 – Datorita distantei foarte mari, de aproximativ 2,5 km dintre statiile Armata Poporului si Pacii s-a luat decizia construirii statiei Gorjului in mijlocul cartierului Militari datorita densistatii foarte mari de persoane in acea zona. Initial inginerii au solicitat amplasearea acestei statii dar datorita perioadei economice nefavorabile si pentru a reduce costurile de executie, tovarasii Elena si Nicolae Ceausescu au decis sa se sara aceasta statie. Totusi inginerii au construit tunelurile si utitlitatile in zona in asa fel incat sa se permita introducerea unei statii de metrou ulterior, fara a oprii traficul garniturilor de tren pe perioada executiei.
 |
| Harta liniilor de metrou finalizate in anul 1990 cat si traseele planificate pentru viitor. Totate proiectele prezentate de guvernantii perindati pe la conducerea tarii au venit cu proiecte de extindere a retelei de metrou deja planificate inainte de 1989 dar „uitate” intre timp. |
 |
| Harta metrou Bucuresti – proiect la nivelul lunii octombrie 1990, publicat in Railway Gazette International |
- 1991 – HG nr. 686 – I.E.M.B. se transforma in “intreprinderea de Exploatare a Metroului Bucuresti, METROREX”, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, avand ca obiect de activitate principal “transportul de persoane cu metroul pe reteaua de cai ferate subterane si supraterane, in conditii de siguranta a circulatiei, pentru satisfacerea interesului public, social si de aparare civila”.
- 1992 – se dechide si statia Basarab 1 pe magistrala 1, intre statia Crangasi si Gara de Nord 1, care ulterior va servii ca statie de legatura pentru magistrala 4. Aceasta statie va avea un spatiu comun cu 4 linii pentru cele doua magistrale.
- 1993 – HG nr. 266 s-a recunoscut metroului “caracterul de monopol natural si strategic”.
- 1994 – se da in folosinta prima parte a statiei Gorjului, pe tronsonul dintre Armata Poporului catre statia Pacii.
- 1998 – se da in exploatare si peronul 2 al statiei Gorjului.
 |
| Harta metrou Bucuresti in anul 2000 |
- 1999 – HG 482/24.06.1999 publicata in Monitorul Oficial 293/1999 se schimba denumirea societatii in “Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti – METROREX S.A.”
-
2000 – desi magistrala 4 avea deja sapate galeriile de metrou pana la statia Bazilescu in anul1989, au mai durat 11 ani pana cand s-a putut da in folosinta primul tronson de 4 statii cu o lungime de 3,24 km:
– Gara de Nord 2 (statie fara legatura directa cu Gara de Nord 1)
– Basarab 2 – (statia de legatura intre magistralele M4 si M1)
– Grivita
– 1 Mai
 |
| Harta metrou Bucuresti in anul 2008 |
- 2008 – noiembrie – intra in exploatare tronsonul de prelungire al magistralei 3 dintre Nicolae Grigorescu si Linia de Centura avand 4 statii si 4,7 km lungime. De mentionat ca si aceste statii aveau sapate deja tunelele dar si statiile excavate:
– Nicolae Grigorescu 2 – (de aici garniturile de metrou merg pe sensul invers directiei de mers)
– 1 Decembrie 1918
– Policolor (Nicolae Telcu – astazi)
– Linia de Centrua (Anghel Saligny – astazi)
- 2011 – iulie – Intra in exploatare tronsonul 2 din cadrul Magistralei IV cu inca 2 statii si o lungime de 2,30 km:
– Pajura (actuala Jiului)- Parc Bazilescu (statie noua)
 |
| Harta metrou Bucuresti in anul 2011 |
- 2011 – Se demareaza lucrarile pentru executia Magistralei V de metrou dintre Drumul Taberei si Pantelimon. In prima faza se incep lucrarile pentru tronsonul 1 Drumul Taberei – Eroilor. Termenul de finalizare fiind initial de 3 ani. In februarie 2018 s-a anuntat prelungirea termenului de executie pentru cel putin jumatatea lui 2019.
- 2011 – 15 decembrie – se semneaza contractul de consultanţă pentru pregătirea, proiectarea şi supervizarea lucrărilor aferente proiectului „Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni – Bucureşti”. Lucrările de construcție pentru această magistrală erau prevăzute să înceapă în 2013, dar ele nu au pornit nici pana la aceasta data.
 |
| Harta metrou Bucuresti in anul 2017 |
- 2017 – Tronsonul 3 al Magistralei IV este finalizat prin adaugarea ultimelor 2 statii cu o lungime de 1,98 km. Parcaarea intermodala nu este inaugurata nici pana la aceata data (mai 2018):
– Laminorul
– Lac Straulesti
Prezentarea istoriei metroului din Bucuresti intr-un documentar al vremii:
Citiți și...
Pungi cu aer curat oferite locuitorilor unui oras chinez extrem de poluat
Palatul Primaverii, resedinta lui Nicolae Ceausescu scos la vanzare
Ce-ar fi daca v-as spune ca ei nu va invata drepturile in scoala, pentru ca e mai usor sa vi le ia daca nu stiti care sunt!!!
Un stilist de top din New York, merge saptamanal pe strada si aranjeaza oamenii fara adapost |Distribuie ca sa gasim si noi pentru un proiect in Fagaras
ZIUA RECUNOSTINTEI: ziua in care americanii bastinasi au hranit emigranti fara acte din Europa, care apoi i-au nimicit si cer astazi altora viza si documente sa intre in tara "lor"
Cel mai performant sistem de învățământ din lume similar modelului comunist romanesc
Povestea românului care a sculptat statuia Mântuitorului din Rio de Janeiro
6.300 de miliarde de dolari valoarea reală a zăcămintelor de la Roșia Montană!
O alta metoda de DEPOPULARE: prin tampoane si absorbante- mare atentie!
De ce apa îmbuteliată este una dintre cele mai mari FARSE din istoria modernă, lucru valabil şi pentru România
Descoperirea care ne va schimba viaţa: regiunea din creier care deţine secretul unei vieţi îndelungate
Lacrimile privite la microscop dezvaluie un fapt surprinzator!
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.