Mugur Isărescu, şef şi peste Guvern – UNS EURO-GUVERNATOR AL COLONIEI IN MOD OFICIAL. Proiectul infiintarii Comitetului de Supraveghere Macroprodentiala ce va emite DIRECTIVE pentru GUVERN

Distribuie!

Şeful Băncii Naţionale capătă puteri mai mari. Guvernatorul BNR va conduce o structură nouă, un Comitet care va avertiza Guvernul ori de câte ori deciziile Executivului ar pune în pericol stabilitatea financiară a ţării.

Nicio altă instituţie din România nu se va putea amesteca în activitatea noii autorităţi. Deciziile noii instituţii prezidate de Mugur Isărescu vor fi în schimb obligatorii pentru Guvern.

Noua autoritate, numită Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, va avea un consiliu general format din nouă membri: cinci de la Banca Naţională, doi de la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi doi de la Guvern. Preşedinte va fi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

Acest consiliu va fi un fel de consiliu al înţelepţilor dacă nu sunt pretenţios – aici se vor emite opinii, analize, vor fi atenţionate supravegherile de la BNR şi de la ASF”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului BNR. Scopul Comitetului este identificarea eventualelor riscuri care ar putea duce la o criză financiară, potrivit unui proiect de act normativ recent aprobat de Guvern.

Se pare ca acest comitet preia conducerea şi nu numai că poate împiedica, dar poate să impună decizii Guvernului, în numele stabilităţii macroprudenţiale”, a spus Florin Cîţu, analist economic. 

Comitetul este independent: nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii sau organism public ori privat. Pe de altă parte, recomandările făcute de Comitet, adresate BNR, ASF şi Guvern, sunt obligatorii, inclusiv prin emiterea de reglementări.

Această prevedere îi îngrijorează pe unii economişti, care se tem că atribuţiile Comitetului, condus de guvernatorul BNR, ar putea depăşi domeniul stabilităţii financiare. „Nu poate să fie controlat de Parlament, nu poate să fie controlat de nimeni, sunt nişte tehnocraţi care decid ceva, iar recomandările lor se pare că sunt obligaţii pentru ceilalţi”, a mai spus Florin Cîţu, analist economic.

Reprezentanţii BNR au altă opinie. „Va fi un consiliu care să analizeze sistemul bancar şi sistemul de asigurări, astfel încât să fie o analiză de ansamblu şi un sistem de recomandări pentru factorii de decizie”, a explicat Adrian Vasilescu.

Potrivit recomandărilor UE, statele membre trebuie să aibă astfel de instituţii cu atribuţii în domeniul gestionării riscurilor. În România, responsabilitatea menţinerii stabilităţii sistemului financiar nu este reglementată în mod explicit, aşa că în 2013 a apărut o primă ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea unei structuri dedicate. Prima ordonanţă nu a mai devenit lege, iar în toamna lui 2014 a apărut un alt proiect pentru înfiinţarea acestui Comitet. „Oricum salvarea nu vine din aşa ceva”, a spus profesorul de economie Cristian Păun.

Potrivit surselor oficiale, un proiect de lege privind „supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național” va fi înaintat Parlamentului.

Astfel, urmează să se constituie așa-numitul Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială, condus de Mugur Isărescu, în calitate de guvernator BNR. Conform anunțurilor oficiale, „organismul decizional al acestui Comitet va fi format din nouă membri: guvernatorul BNR, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori, economistul-șef al băncii centrale, președintele și prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, doi reprezentanți ai Guvernului, desemnați de primul-ministru”, iar deciziile vor fi luate cu majoritate simplă. Prima chestie interesantă, majoritatea în organismul decizional al Comitetului este deținută de oamenii BNR, primii cinci enunțați mai sus. Practic, Comitetul va fi Mugur Isărescu.

Obiectul activității Comitetului ar urma să fie „menținerea stabilității financiare, inclusiv prin consolidarea capacității sistemului financiar de a rezista la șocuri și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice”. La baza proiectului de lege stă, cum altfel, UE, Recomandarea Comitetului European pentru Risc Sistemic(CERS) din 22 dec. 2011. Atribuțiile Comitetului vor viza, potrivit acelorași documente oficiale: „elaborarea strategiei privind politica macroprudențială, analiza informațiilor disponibile și identificarea riscurilor la adresa stabilității financiare, identificarea instituțiilor de importanță sistemică, emiterea de recomandări sau, după caz, avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor și monitorizarea implementării acestora, emiterea de recomandări sau avertizări pentru asigurarea implementării recomandărilor sau avertismentelor CERS, monitorizarea implementării recomandărilor CERS și a măsurilor adoptate la nivel național, ca urmare a recomandărilor și avertizărilor emise de CERS și emiterea de recomandări pentru asigurarea punerii în aplicare la nivel national a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudențiale, adoptate la nivelul UE”.

Adică, mai pe românește, ORICE! Toate acestea vor fi înaintate sub titlul de „recomandare”, printre alți destinatari, Guvernului României. Guvernul, deși i s-ar face doar o „recomandare” de către Comitet, va fi obligat, potrivit proiectului de act normativ, „să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acțiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizați, inclusiv în sensul emiterii de reglementări”. Deci, nu este vorba despre „recomandări”, ci despre directive obligatorii, pe care cinci băieți din fruntea BNR, adică Mugur Isărescu, le vor trasa puterii executive, iar aceasta va trebui să le aducă la îndeplinire întocmai, „inclusiv în sensul emiterii de reglementări. Bun, foare bine, și Comitetul ăsta în fața cui va răspunde, cui îi este subordonat, sună întrebarea logică. În fața nimănui, vine răspunsul. Asta, pentru că CERS așa stabilește în Recomandare, organismele de supraveghere macroprudențială să fie independente: „în urmărirea obiectivului său, autoritatea macroprudențială este cel puțin independentă din punct de vedere operațional, în special față de organismele politice”.

Independentă intern, desigur! La extern, însă, la UE, la CERS vor raporta în detaliu. Autorul Recomandării (CERS) din 22 dec. 2011, ce-l pune pe Mugur Isărescu peste Guvernul României, este președintele CERS, Mario Draghi, președinte al Băncii Centrale Europene, fost director al Băncii Mondiale, promovat din funcția de vicepreședinte pentru Europa al Goldman Sachs (sic!), una dintre campioanele beneficiare, câştigătoare ale crizei actuale, deşi, principală autoare ale ei.

De destul timp, mi-am impus să nu scriu despre politica internă curentă. Ies din tăcere fiindcă se petrece un fapt de-o gravitate ieșită din comun. Care este o tentativă de lovitură de stat în desfășurare, după cum se prezintă lucrurile din informațiile devenite publice. Sigur, fără tancuri, focuri de arme automate pe străzi& întreg repertoriul știut din experiențele istoriei. Treaba este coafată sub forma unui organism pentru ținerea sub control a fenomenelor macroeconomice.

România este în pericol de a-și pierde democrația, iar pericolul este generat de ideea înființăriiComitetuluiNațional pentru Supravegherea Macroprudențială, care să nu răspundă în fața nici unei instituții cu reprezentanți aleși democratic. El va avea un consiliu general format din nouă membri: cinci de la Banca Naţională, doi de la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi doi de la Guvern. Preşedinte va fi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. Printre atribuțiile preconizate se numără:

  • elaborarea strategiei privind politica macroprudențială;
  • colectarea și analiza informațiilor, precum și identificarea, monitorizarea și analiza riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare;
    identificarea instituțiilor și structurilor sistemului financiar relevante din punct de vedere sistemic;
  • emiterea de recomandări și avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice la adresă stabilității sistemului financiar național și monitorizarea implementării acestora;
  • emiterea de recomandări sau avertizări pentru asigurarea implementării recomandărilor sau avertismentelor Comitetului European pentru Risc Sistemic;
  • monitorizarea implementării recomandărilor Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) și a măsurilor adoptate la nivel național că urmare a recomandărilor și avertizărilor emise de CERS;
  • emiterea de recomandări pentru asigurarea punerii în aplicare la nivel național a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudențiale, adoptate la nivelul UE;
  • emiterea de opinii consultative în domeniul sau de competență.

Destinatarii recomandărilor sunt BNR și ASF, în calitate de autorități de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României. ”În urmă primirii unor astfel de recomandări sau avertizări, destinatarii au obligația să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acțiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizați, inclusiv în sensul emiterii de reglementări.”, se precizează. „Acest consiliu va fi un fel de consiliu al înţelepţilor dacă nu sunt pretenţios – aici se vor emite opinii, analize, vor fi atenţionate supravegherile de la BNR şi de la ASF”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului BNR. „Se pare că acest comitet preia conducerea şi nu numai că poate împiedica, dar poate să impună decizii Guvernului, în numele stabilităţii macroprudenţiale”, a spus Florin Cîţu, analist economic. Același adaugă: „Nu poate să fie controlat de Parlament, nu poate să fie controlat de nimeni, sunt nişte tehnocraţi care decid ceva, iar recomandările lor se pare că sunt obligaţii pentru ceilalţi”.

În opinia mea, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială este în afara literei și spiritului Constituției. Actele guvernului sunt cenzurabile doar de către Parlament și Curtea Constituțională. InițiatoriiComitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială sunt condamnabili pentru complot la adresa statului de drept.


sursa aici

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Grupul Național de Investigații (GNI)!

Grupul Național de Investigații (GNI) – apăsați butonul “join” pentru a vă abona la canal!

Vă invităm să vă înscrieți in Grupul Național de Investigații (GNI)!

Grupul Național de Investigații

Distribuie!

Grupul Național de Investigații (GNI)

Grupul Național de Investigații (GNI) este o organizație neguvernamentală fără personalitate juridică. Grupul Național de Investigații (GNI) a fost înființat la data de 23 mai 2022.

You may also like...

WordPress Cookie Notice by Real Cookie Banner