Indiana Jones de Brașov. A avut numeroase aventuri în Africa. A făcut comerț cu fildeș și gumă arabică. A străbătut Nilul, a ajuns cu caravane cu cămile până la Cairo
Un număr al ziarului „Drum Nou” de acum o jumătate de veac relata despre Indiana Jones al Brașovului.
Muzeografii de la Casa Mureșenilor au găsit în colecția ziarului brașovean un articol extrem de interesant despre Franz Binder, născut la Sebeș-Alba și devenit brașovean prin adopție, potrivit Radio Cluj.
Acesta a călătorit și a avut numeroase aventuri în Africa și chiar s-a căsătorit cu o indigenă la Khartoum, capitala Sudanului. După Revoluția de la 1848 s-a stabilit la Brașov, unde a fost farmacist, dar aventura abia începea.
Franz Binder a străbătut Nilul, a ajuns cu caravane cu cămile până la Cairo, a făcut comerț și a strâns foarte multe obiecte care au devenit tezaure ale etnografiei universale. După 5 ani, s-a întors în țară și a donat obiectele sașilor din Sibiu și acestea au ajuns, mai întâi la Muzeul Bruckenthal, apoi la Muzeul Astra din Sibiu.
„Din iulie 1973, deci acum jumătate de veac, avem un articol în care ne este descrisă aventura și spiritul comercial al unuia dintre cei mai importanți etongrafi și călători ai secolului al XIX-lea.
Acest „Indiana Jones al Transilvaniei” din secolul al XIX-lea a fost chiar un personaj real, brașovean o perioadă prin adopție, farmacist și călător – explorator neobosit.
Numele real al acestui Indiana J, a fost Franz Binder, ce s-a născut la Sebeș, Alba, la 1824 și a trăit până în anul 1875.
A fost farmacist la Brașov, apoi, după Revoluția de la 1848 s-a stabilit în Țara Românească, iar în septembrie 1849 pleacă în Orient și apoi în Africa. Ajunge angajat la viceconsulatul austriac de la Kartum, capitala Sudanului. Așa o numește ziarul „Drum nou” din anul 1973 la rubrica „Magazin”, ce avea mare succes la cititorii brașoveni de acum 50 de ani”; poate bunicii noștrii își mai amintesc.
Farmacistul Franz Binder va face o mare călătorie de la izvorele Nilului, pe Nilul Albastru, și pe jos sau cu cămilele prin deșert până la Cairo. A făcut comerț cu fildeș și gumă arabică. A reușit să aducă o altă caravană impresionantă, la drumul înapoi spre Sudan, noua țară care l-a adoptat.
Se va căsători exotic să spunem așa ca să nu supărăm pe nimeni, în capitala Kartum, cu o localnică pe nume Beni Shangul. După această călătorie, mai urmează cel puțin încă una pe Nil, prin deșert, prin junglă spre Congo. Ajunge la triburile de africani, autorul scrie negri, azande (niam- niam) și monbuta.
În aceste călători va achiziționa sau va face schimb de produse și va aduce în Transilvania numeroase scuturi, podoabe, obiecte de ritual, instrumente muzicale etc. ce vor fi donate Societății de Știință Săsești din Sibiu. Acestea vor fi baza viitorului Muzeu de etnografie universală „Franz Binder” ce poate fi vizitat și astăzi în centrul Sibiului. Colecția etnografică din Africa a triburilor și a populației arabe sunt unicate și de valoare pentru studiul etnografiei universale.
Articolul din „Drum nou” se numește „Explorator brașovean al Sudanului”.
Mai amintim că în ziua de astăzi capitala se numește Khartoum și din păcate, au loc lupte cu sute de victime între diferite facțiuni militare și guvernamentale.
Încheiem cu speranța că vom putea afla și colabora odată mai mult despre acest brașovean celebru, alături de Honiberger, râmân, încă personalități brașovene sau cu legături cu orașul de sub Tâmpa, prea puțini cunoscute”, a consemnat, muzeograf, Ovidiu Savu.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.