Hidrocentrala tainică subterană a lui Ceauşescu

Distribuie!


Ceauşescu a ascuns în pântecul Apusenilor o hidrocentrală subterană, amenajată într-o cavitate scobită în stâncă.

Una dintre ctitoriile megalomanice ale lui Nicolae Ceauşescu este o hidrocentrală secretă, construită sub Munţii Apuseni. Hidrocentrala de la Mărişel este cea de-a doua ca mărime de pe râurile de interior din România şi are o putere capabilă să susţină alimentarea cu energie electrică pentru fabricile din Transilvania, care ar fi fost implicate într-un ipotetic război, de care se temea dictatorul comunist. Centrala electrică este adăpostită într-o peşteră artificială, scobită în inima de stâncă a munţilor. Pentru că poate să reziste chiar şi celui mai crunt bombardament aerian, centrala de la Mărişel a fost declarată obiectiv strategic, iar accesul publicului este interzis. Pentru prima dată în ultimele decenii, jurnaliştii României Libere au primit acceptul autorităţilor de a fotografia interiorul hidrocentralei şi de a sta de vorbă cu angajaţii acesteia.


Energie cât pentru 10 combinate siderurgice

Hidrocentrala de la Mărişel este ascunsă sub un munte înverzit. Pe marginea drumului care duce către pârtia de schi din staţiunea clujeană se află câteva transformatoare de energie electrică şi o poartă bine zăvorâtă, care seamănă ca aspect cu intrarea într-o mină. Poarta este suficient de mare pentru a permite intrarea unei dubiţe, dar suficient de discretă pentru a nu atrage atenţia turiştilor care merg către staţiunea Mărişel.


Centrala electrică subterană este capabilă se genereze o putere de 220 de megawaţi cu ajutorul a trei grupuri de câte 73,5 megawaţi. Cantitatea de energie electrică produsă de hidrocentrala săpată în munte ar fi suficientă pentru a aproviziona, în acelaşi timp, 10 combinate siderurgice, precum cel de la Câmpia Turzii. Sau, altfel spus, cu energia electrică produsă la Mărişel ar putea fi iluminate fără probleme toate oraşele din Transilvania de Nord. Centrala de la Mărişel foloseşte apa acumulată în lacul de la Beliş. Printr-un canal subteran, scobit în stâncă, apa ajunge la turbine. Aici, cavitatea care adăposteşte centrala electrică este la fel de înaltă ca un bloc cu 10 etaje. Accesul în centrala electrică este foarte dificil. Vizitatorii, care trec de poarta păzită de la poalele muntelui, trebuie să străbată un tunel lung de un kilometru. De obicei, acest tunel este străbătut cu maşinile admise de conducerea hidrocentralei. Cei care nu sunt angajaţi ai hidrocentralei trebuie să primească o aprobare specială pentru a putea fi primiţi în centrala de la Mărişel.

Procedurile sunt greoaie tocmai pentru că hidrocentrala subterană are statutul de obiectiv strategic. Printre cei care au vizitat centrala electrică se numără şi şeful Gărzii de Mediu din judeţul Cluj, Viorel Pleşa. „Eu am fost de două ori în hidrocentrală. Este absolut impresionant. Dincolo de costurile enorme, centrala este de două ori importantă pentru Transilvania. Prima dată pentru că produce o cantitate imensă de energie nepoluantă, iar în al doilea rând pentru că centrala a fost amenajată exclusiv cu ingineri şi muncitori români şi doar cu materiale şi utilaje produse în România”, spune acesta. La rândul său, primarul din Mărişel, Traian Mariş, spune că această centrală electrică ar putea să devină unul dintre cele mai importante obiective turistice, cu condiţia să fie deschisă publicului. Însă el nu crede că acest lucru se va întâmpla foarte curând. „Pe de o parte, este de înţeles că oamenii ar dori să poată să viziteze o asemenea minune inginerească. Pe de altă parte, riscurile sunt imense. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă ar veni un nebun cu o bombă”, spune primarul Tra­ian Mariş.

O călătorie iniţiatică

Aşa că angajaţii centralei electrice, când primesc câte un vizitator, adoptă, involuntar, o atitudine asemănătoare cu cea a iniţiaţilor din cultele antice. Maistrul Ioan Varvari se numără printre angajaţii centralei de la Mărişel din „garda veche”. „Centrala de la Mărişel este o unitate de bază a sistemului energetic naţional. De ce spun chestia asta? Pentru că, având în vedere că pe râurile interioare sunt mai multe hidrocentrale, cea mai mare îi Lotru, de trei sute şi ceva de megawaţi, iar a doua, Mărişelul, cu 220 de megawaţi. Mai avem una de 220 de megawaţi, Argeşul, dar nu funcţionează la capacitate maximă”, spune Ioan Varvari. Hidrocentrala de la Mărişel a fost amenajată acum 34 de ani, de către ingineri români, la cererea fostului dictator comunist Nicolae Ceauşescu. El vroia să aibă o centrală electrică subterană, capabilă să aprovizioneze cu energie electrică uzinele siderurgice din Transilvania. În eventualitatea unui război, aceste combinate siderurgice ar fi urmat să se transforme rapid în uzine de armament. Tocmai pentru a păstra secretul, în amenajarea centralei de la Mărişel au fost implicaţi doar ingineri români. Toate materialele şi utilajele folosite la amenajarea hidrocentralei au fost, de asemenea, produse în România. În dorinţa sa de a impulsiona lucrările, Nicolae Ceauşescu a inspectat personal, de câteva ori, şantierul din Munţii Apuseni. Ioan Varvari îşi aminteşte că, înainte de vizitele „Tovarăşului”, hidrocentrala şi împrejurimile sale erau pline de securişti.

Uzina comunistă vinde energie capitalistă

La 20 de ani de la răsturnarea de la putere a lui Nicolae Ceauşescu, fosta perlă a sistemului energetic comunist, centrala de la Mărişel, produce energie electrică livrată pe piaţa comună europeană. „Noi suntem obligaţi să apăsăm pe buton, să avem grijă să fie 70 de megawaţi şi să întreţinem uzina”, descrie Ioan Varvari ritualul monoton al unei zile de muncă. Uzina electrică de la Mărişel foloseşte în producerea energiei apa adunată în lacuri de acumulare de la Beliş.

Sursa: https://romanialibera.ro/special/hidrocentrala-tainica-a-lui-ceausescu-190329/

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Grupul Național de Investigații (GNI)!

Grupul Național de Investigații (GNI) – apăsați butonul “join” pentru a vă abona la canal!

Vă invităm să vă înscrieți in Grupul Național de Investigații (GNI)!

Grupul Național de Investigații

Distribuie!

Grupul Național de Investigații (GNI)

Grupul Național de Investigații (GNI) este o organizație neguvernamentală fără personalitate juridică. Grupul Național de Investigații (GNI) a fost înființat la data de 23 mai 2022.

You may also like...