Gândurile au chiar inteligență și magnetism
Cuvântul „intrapsihism” se referă la activităţi psihice care constau în dezvoltarea unui al şaselea simţ, pe care toţi oamenii îl au, dar de care nu toată lumea este conştientă. Acest al şaselea simţ sălăşluieşte în sistemul nostru nervos ca întreg, fiind controlat de o anumită parte a creierului – acest organ care reprezintă încă un mare mister.
Oamenii de ştiinţă spun că ne folosim doar o mică parte din capacitatea creierului, cu toate că în activităţile noastre ne străduim să îl folosim cât mai bine. Chiar şi aşa, nu putem explica rezultatele minunate pe care le obţinem odată cu dezvoltarea intrapsihismului, şi ne mulţumim doar să le le folosim pentru a-i ajuta pe cei care ne cer aceasta.
Această facultate „cerebrală” pe care o dezvoltăm ţine de domeniul paranormalului. Utilizarea ei este o metodă de psihocunoaştere, în care fenomenele nu mai sunt tributare legilor fizice obişnuite, de unde rezultă că aceste efecte pot uneori să preceadă cauzele. Printre altele, activitatea creierului constă în transmiterea de impulsuri nervoase de la şi între diferite zone ale creierului, între creier şi trup, furnizând astfel baza fiziologică pentru funcţionarea minţii şi, implicit, elaborarea de gânduri; puterea de a gândi şi de a ne folosi de gânduri este cea mai mare putere care ne-a fost dată.
Dat fiind că am fost creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, gândurile omului au la rândul lor puterea de „gândi”, cu alte cuvinte au calitatea de a prolifera, de a se multiplica şi de a se răspândi. De asemenea, au capacitatea de a se explica, adică de a-şi răspunde lor însele şi de a crea simultan şi problema, şi soluţia.
De îndată ce un gând este emis, el se propagă instantaneu până la distanţe fabuloase. Dacă este în acord cu ceea ce întâlneşte, gândul este captat şi se stabileşte un contact; în caz contrar, gândul se pierde şi călătoreşte până îşi epuizează forţa.
Avem puterea să emitem gânduri noi, fie în acelaşi sens, pentru a amplifica şi a întări un gând anterior, fie în sens contrar, pentru a frâna şi a atenua un gând precedent. Aşa se explică de ce gândurile contradictorii nu duc nicăieri, în timp ce un şir de gânduri coerente poate să fie foarte puternic.
Învăţăturile ezoterice orientale arată că gândul produce un turbion energetic (se deplasează în spirală) care atrage din univers tot ce este necesar pentru ca acel gând să se materializeze. Ştiinţa admite că turbionul, vortexul sau spirala se află la baza materiei.
Rezumând, forma-gând începe printr-o vibraţie tumultoasă, urmează apoi exteriorizarea ei şi pluteşte în spaţiul subtil, apoi elementele se unesc şi îi dau viaţă. Gândurile puternice răzbat foarte departe, acţionează cu tenacitate asupra corpului mental sau astral al altcuiva, trezind, în funcţie de natura lor – şi dacă întâlnesc rezonanţă – aceleaşi sentimente, aceleaşi impulsuri pe care le poartă în ele.
Gândurile pe care le-am emis se întorc întotdeauna la noi, amplificate în mod specific în rău sau în bine, în funcţie de natura lor iniţială.
