Eminescu avea origini în Vadul Făgărașului

Mihai Eminescu a murit acum 134 de ani, pe 15 iunie 1889, în casa de sănătate a doctorului Şuţu, situată pe strada Plantelor din București, unde oscilase, tragic, între perioade de aparentă sănătate şi episoade de revenire a bolii.

Poetul a fost înmormântat la Bucureşti, în cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori.

La 15 iunie 1889, Titu Maiorescu nota în jurnalul său: „Astăzi a murit Eminescu, în institutul de alienaţi, de o embolie. Luceafărul poeziei româneşti, poetul nepereche…”.

Profesorul său de limba română, Aron Pumnul, era din Cuciulata

S-a născut pe data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani, fiind cel de-al treilea copil, din cei 11, ai lui Gheorghe și Raluca Eminovici. Și-a petrecut copilăria la Botoșani și Ipotești, în casa părintească. Aceste momente unice le evocă și în poeziile „Fiind băiet…” sau „O, rămâi”.

A fost angajat ca funcționar la diverse instituții din Botoșani, la Tribunal și la Primărie și apoi pribegește cu trupa Tardini-Vlădicescu.

Anul 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În luna ianuarie a anului 1866, după moartea profesorului de limba română, Aron Pumnul (originar din satul făgărăşean Cuciulata), elevii au scos o broșură, „Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști”, în care apare și poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, semnată de Mihai Eminovici.

La 25 februarie/ 9 martie același an, debutează în revista „Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-aș avea”. Iosif Vulcan este cel care îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet și, mai târziu, și de alți membri ai familiei sale. În același an îi mai apar în „Familia” încă 5 poezii. A activat în rândul societăților studențești, astfel a ajuns să se împrietenească, la Viena, cu Ioan Slavici. A publicat în „Convorbiri Literare” și a devenit bun prieten cu Ion Creangă, pe care l-a introdus la Junimea.

În anii tinereții s-a îndrăgostit de Veronica Micle, poetă cunoscută oamenilor tocmai pentru iubirea care a legat-o de Mihai Eminescu.

În 1877 s-a mutat la București, unde până în 1883 a fost redactor, apoi redactor-șef la ziarul „Timpul”. În 1883, scrie și marile lui poeme: „Scrisorile” și „Luceafărul”. În luna iunie a acelui an, surmenat, poetul s-a îmbolnăvit grav, fiind internat la spitalul doctorului Șuțu, apoi la un institut de lângă Viena. În decembrie îi apare volumul „Poezii”, cu o prefață și cu texte selectate de Titu Maiorescu.

La 15 iunie 1889, marele naționalist și poet român a murit.

prof. Ion Funariu în cimitirul satului Vad

Strămoşii lui Eminescu, din Vadul Făgăraşului

Profesorul făgărăşean Ion Funariu (d. 10 martie 2020) a făcut cercetări pe vremea când era dascăl la Colegiul Național ,,Radu Negru” şi a scris o carte în care publică informaţii uluitoare despre poet. Se pare că strămoşii lui Mihai Eminescu sunt ardeleni get-beget proveniţi din inima Ţării Făgăraşului, mai exact satul Vad, comuna Şercaia, atât de celebru pentru poiana cu narcise de aici.

Ca să-şi dovedească spusele, profesorul a luat la rând toate registrele bisericii din Vad şi a bătut pe la porţile celor care mai sunt în viaţă şi poartă acest nume, atât de celebru. Se pare că în sec. al XVIII-lea în Vad trăiau 8 familii cu acest nume, iar în prezent mai sunt două.

Iminovicii din Vad au emigrat din sat către Bucovina stabilindu-se la Călineştii Sucevei.

,,Această ipoteză mi-a venit pornind de la faptul că pe vremea când predam la liceul ,,Radu Negru” existau mai mulţi elevi numiţi ,,Iminovici” şi erau din Vad. Pornind de la acest nume – pentru că şi neamul lui Eminescu se numea Iminovici – am făcut o cercetare la Vad şi am găsit că acolo existau 8 familii cu acest nume. Din acele 8 familii găsite în scriptele bisericeşti, au mai rămas astăzi două,” spune autorul cărţii.

După anul 1700, pentru a nu se converti la religia greco-catolică, mai mulţi locuitori ai zonei au plecat spre alte regiuni din ţară. Aşa au plecat probabil şi Imonovicii.

După descoperire, mai mulţi profesori universitari de la Iaşi l-au rugat pe prof. Ion Funariu „să nu-l ia pe Eminescu”, în sensul de a-i lăsa originile aşa cum le cunoaşte istoria. Pe nedrept, însă, pentru că Eminescu este la fel de ardelean, pe cât este de moldovean!

strada Mihai Eminescu, Făgăraș

În memoria poetului, la Făgăraş o stradă poartă numele lui Mihai Eminescu.

(Cristina Cornilă)

134 de ani de când a murit Eminescu, poetul cu origini în Vadul Făgărașului